Erai aer curat si curat aer respiram si eu. Erai vant cald si cald vant imi trecea prin trup. Cu forma mainii forme faceai in aer si vantul le transforma in vizibile curbe ce adunau in interiorul lor intunericul ce incerca sa puna stapanire pe marea de lumina dintre noi. Cu buzele rosteai cuvinte ce dadeau culoare griului din jurul nostru si cu finetea ta feminina injurai monotonia dintre mine si tine. Eram tulpina si frunza imi erai, crescand pe mine; aveai puterea de a prinde in palma cu degetele larg inchise, secunda, si de a o arunca acolo unde loveai timpul oprind-ul in loc. Pasii inceti, usor largi, desenau pe pamantul calcat de ei, inimi insangerate si zdrobite, si calcarea apasata spargea ideea de distanta dintre eu si tu. Te apropiai, iar sarutul il simteam din momentul in care mirosul tau de efemer si durere, imi atingea narile, cu mult inainte, de atunci de cand vibratiile dinlauntrul meu erau fibrilate de inceata ta apropiere spre mine. Infinit de forme dadeai gandurilor, o mare de dorinte aprindeai cu focul tau femeiesc; prindeai privirea ce te adulmeca, in bratele tale, o striveai cu forta ta de copil mare, si o puneai in cutia ta secreta unde adunai si partea de metal din mine, dar si pe cea de pamant. Aerul dintre usoara atingere a capului tau de umarul meu, era topit de caldura tamplei tale aurii. Intre noi in acel moment nu era nici secunda, nici frig, nici ofilire; era aerul respiratiei iubirii dintre tu si eu; era vantul ce parul, fir cu fir, il lua in caldura sa, si cu el chipul mi-l atingea, dandu-mi fiorii asemanatori unei atingeri pe coapse cu un fulg moale de perna. Era sentimentul ca totul sta in loc, in care credeam ca nu mai vad, ca nu mai aud, si doar inima se mai misca in corpul meu; era atat de clar ca nu mai exista nimeni in tot universul, in afara de noi, de eu si tu, de tu si eu. Respiratia ta imi adia pe gat; era ca si rezultatul unei batai din aripa unui inger: calda, divina, umeda. Se lovea gand de gand, emotie de emotie, ura de ura, iubire de iubire, soapta de soapta, erotism de erotism, se impreunau, formau deasupra tulpinii "eu" si frunzei "tu", o floare care se deschidea o singura data, doar in acea clipa, in scurta sa viata. Desprinderea era implozie. Timpul strivea secunda ce il oprise in loc. Griul inconjurator isi revenea. Gandul lovit de al tau gand, imi soptea in ureche, gadilindu-ma placut: GATA! TE-AI INTORS PRINTRE MURITORI, trezeste-te...
THE BEATLES - YESTERDAY
Asculta mai multe audio diverse
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu