Trebuia. Trebuie.

              Nu stiu , dar cateodata mi-as dori sa nu mai fie loc de regrete in mine. Mi-as dori sa fie plin golul imens, sa nu mai fie loc pentru alte sentimente, sau pentru alte resentimente, si sa stea acolo asa pentru toata viata. Trebuia sa fie asa. Daca era asa nu imi mai patam niciodata personalitatea cu sentimente depuse in diferite situatii, persoane, timp. Trebuia sa se poata asa, si era atat de usor de a merge mai departe. Trebuia sa fiu toata viata cu fiinta pe care am iubit-o cel mai mult, trebuia sa nu gresim nici unul dintre noi, trebuia sa imi fiu in primul rand mie aproape, sa imi fiu mie cel mai bun prieten, apoi imi era mai usor sa ii inteleg felul de a iubi si sa ii ofeream o prietenie plina de incredere. Trebuia sa avem aceeasi prieteni toata viata. Prieten. Nici nu ii mai stiu adevaratul sens al acestui cuvant. Nici nu cred ca are vreunul. Din interior trebuie sa porneasca si asa se desavarseste prietenia. Trebuia sa radem mai mult, sa simtim viata mai usor. Trebuia sa ma maturizez si sa fac si lucruri mature. Trebuia sa fie altfel. Dar altfel poate insemna si asa cum e acum, nu e totul precum crezi ca ar putea fi. Daca altfel inseamna regret, suferinta, ura, atunci nu imi place acest altfel. Si o sa schimb acest altfel. Trebuia sa se intample cum era frumos, dar nu e nimic, voi crea eu frumosul meu, pentru ca trebuie sa schimb acest altfel, chiar daca nu mai sunt aceleasi persoane care sa ma insoteasca pe drumul vietii. Am prins un tren mai multi dar cateodata cineva, unul din noi, coboara, si nu din ura, mai degraba din dragoste si teama de esec. Altii coboara fara sa isi doreasca acest lucru, si merg mai departe singuri in calatoria lor. Acest altfel care s-a creat trebuie schimbat, pentru ca uneori, atat de frumoase au fost unele lucruri si amintirile au fost atat de multe incat nu e loc pentru ura, nu e loc pentru regrete, nu trebuie sa fie loc pentru regrete. Trebuia sa fiu mai bun. Asta nu inseamna ca am fost rau. Dar oricand e loc de a fi mai bun. Trebuie sa fim echilibrati, sa fim calculati, sa fim strabatuti in interiorul nostru de multa bunantate, nu de egoism si de naivitate, nu de cuvinte pline de ura, pline de mizerie. Trebuia sa fim altfel. Poti crede, e atat de usor sa crezi, dar ce crezi tu? Ce crezi tu ca eu cred? Nu trebuia sa ne incredem mai mult? Nu trebuie sa avem mai multa incredere? Si e foarte important ca uneori sa credeam si in altii, si in cuvintele lor, nu sa ne urmarim doar interesele personale. Trebuie sa stim sa ne iubim, sa iubim, intr-o lume in care societatea te influenteaza clar si categoric sa nu mai pui sentimente, sa iei lucrurile ca atare, sa nu mai ai incredere, sa iti aperi doar spatele tau, nu te mai lasa sa iubesti cum ai vrea tu, te aduce poate si sa nu iti doresti sa faci asta, te pierde, te invarte, te ameteste, te controleaza, te omoara, omoara omul bun si il pune pe cel rau la treaba. Nu trebuie sa fie asa. Dar asa e. Si nu putem face nimic? In mare parte nu, dar putem incerca, putem incerca sa avem mai multa incredere in cei apropiati si sa punem sentimente. Suferinta e dependenta de sentimente, sentimentele sunt dependente de suferinta, si noi nu putem fi independenti de nici una dintre stari. Trebuia sa fie altfel. Altfel este acum. Trebuie sa schimbam altfelul. Trebuie sa ne retragem pana cand dragostea nu se lasa calcata in picioare. Trebuie sa nu mai facem compromisuri enorme. Uneori TREBUIE sa stim cand sa ne dam batuti, nu putem invinge intotdeauna. Trebuia sa fiu asa...trebuia...trebuia...


JOHN LENNON - Imagine

Asculta mai multe audio diverse